Descriere

Dintre locașele monastice din Republica Moldova, cel mai vechi și cel mai semnificativ din punct de vedere al spiritualității și valorii istorice este Mănăstirea Căpriana. Conform legendelor, dar și a unor documente scrise din secolele XVII-XIX, Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt este considerat ctitor de frunte al Mănăstirii Căpriana, dar și alți mari voievozi ai Țării Moldovei: Alexandru cel Bun, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu și Vasile Lupu. Străjuită de stejarii noduroși și înnegriți de vreme ai Codrilor Lăpușnei (sub coroana unuia se zice că Ștefan și-a tras sufletul după una din nenumăratele bătălii), mănăstirea își poartă cu smerenie tainele, lăsând legendele să zboare liber în jurul ei ca niște păsări în noapte. Cronicile timpului afirmă că în anul 1429, printr-un uric de-al domnului Alexandru cel Bun, Căpriana primește statutul de mănăstire domnească. Prima biserică din piatră, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, zidită în secolul al XV, reprezintă o operă arhitecturală clasică moldovenească din vremea lui Ștefan cel Mare. Din motive necunoscute, domnitorul Petru Rareș, feciorul lui Ștefan cel Mare, demolează biserica de până la el și pe temelia ei, ridică o altă Biserică, în perioada anilor 1541-1545. În prezent Mănăstirea Căpriana este un Locaș Sfânt al Ortodoxiei, în cadrul căreia sunt adăpostite moaștele Sf. Ierarh Gavril, iar în memoria Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt la intrarea în mănăstire a fost înălțat un monument. Lucrările de reconstrucție de ultimă oră constituie un argument în plus de a vizita această destinație, plasând-o în topul celor mai vizitate atracții turistice. Stilul de viață conservat al monahilor, bucătăria de excepție, peisajul inconfundabil, toate acestea constituie argumente pentru un îndemn la drumeție. Mânăstirea poate fi vizitată zilnic. Mănăstirea Căpriana este situată în Republica Moldova, la 35 de km. față de Chișinău.

Rute

Tăguri