Despre proiect
Ştefan cel Mare a fost cel mai mare domnitor pe care l-a avut Moldova, între anii 1457 – 1504. Calitățile sale de bun strateg și diplomat, inițiativele întreprinse pentru dezvoltarea culturii prin ctitorirea unui număr impresionant de biserici și mănăstiri și bătăliile purtate și câștigate pentru apărarea integrității țării l-au transformat într-un erou legendar.
Ruta Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt în România și în Republica Moldova va străbate 21 de obiective în România, 9 localități din Republica Moldova și 13 domenii viticole, oferind, astfel, turiștilor o lecție de istorie și de spiritualitate prin intermediul obiectivelor turistice reprezentate de mănăstirile ctitorite, cetățile fortificate, hrubele (beciurile domnești) vechi de peste 500 de ani, a căror continuitate s-a păstrat până în zilele noastre și, nu în ultimul rând, a muzeelor în cadrul cărora sunt organizate expoziții cu artefacte din timpul domniei Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt.
Ruta cultural-turistică ,,Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost realizată de Agenția de Investiții din Republica Moldova și Ministerul Turismului din România.
Voievodul Ștefan cel Mare a venit la putere într-o Moldovă dezbinată, pe cale de a-și pierde identitatea, într-o Moldovă pe care a așezat-o din temelii. Fiindcă pericolul otoman creștea vertiginos după căderea Constantinopolului, a crescut armata - “oastea cea mare” din răzeși și țărani, a consolidat militar cetățile aflate la graniță, creând un sistem de fortificații ce cuprindea cetăți dintre care patru se aflau pe râul Nistru: Cetatea Soroca, Cetatea Tighina, Cetatea Albă, Hotinul și Orhei - pe râul Răut. Dintre cele peste 40 de războaie și bătălii purtate, doar una a avut loc pe teritoriul actualei Republici Moldova și a rămas în istorie ca victorioasa luptă de la Lipnic împotriva tătarilor din anul 1469.
A avut o mare grijă pentru consolidarea economică a țării, stimulând relațiile comerciale externe, ceea ce i-a adus bani şi faimă. Unul dintre cele mai importante drumuri comerciale ale Europei, „drumul mirodeniilor“, trecea prin Moldova, iar Ştefan cel Mare a fost primul care a înţeles pe deplin importanţa acestui mare avantaj şi l-a exploatat în folosul său.
Pe vremea Domniei lui Ștefan cel Mare, Moldova devenise una dintre cele mai importante regiuni de cultivare a viței de vie și producere a vinului în cadrul mănăstirilor. Viticultura și-a atins apogeul, iar postul de paharnic la curtea domnească a fost instituit anume de Voievodul Ștefan.
Numit de Papa Sixt al IV-lea drept „atlet al lui Cristos”, Ștefan cel Mare a acordat o atenție deosebită bisericii. Conducătorul Moldovei construiește un număr impresionant de lăcașuri de cult. Tradiția populară îi atribuie ctitorirea a 44 de biserici, dar în mod cert sunt cunoscute 32 de zidiri. A fost ctitorul multor mănăstiri și biserici din Moldova, cum e Căpriana, biserica veche de la Lăpușna, bisericuța de la Lipnic, iar la Țâpova, circulă legenda că s-ar fi cununat cu cea de-a treia soție a sa, Maria Voichița.
La 500 de ani distanţă în timp, vorbim despre El ca şi cum nici n-ar fi murit, ba chiar ar mai exista încă, undeva pe-aici, peste tot în Moldova, iar marile sale lecții - de strategie, diplomație, economie și creștinătate rămân de o uimitoare actualitate și astăzi.
Ruta Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt în România și în Republica Moldova reprezintă o oportunitate de conștientizare și de promovare a unei părți din inestimabila moștenire pe care ne-a lăsat-o simbolul renașterii vieții culturale, spirituale și monahale pe teritoriul Moldovei, Basarabiei și Bucovinei.